Icoana Nasterii Domnului este una din
reprezentarile cel mai des intalnite, insa, a ramas necunoscuta in simbolismul
ei. Desi ne-am inchinat in fata ei de multe ori, putini sunt cei care au
observat ca Icoana Nasterii Domnului este impartita in trei registre. Primul
registru simbolizeaza lumea cereasca, al doilea unirea dintre divin si uman,
iar al treilea umanitatea.
In primul registru, sus, apare bolta
cereasca. O singura raza rasare din ea, descoperindu-ne ca Dumnezeu este unul
in fiinta. Raza se desface in trei, aratandu-ne ca in Dumnezeu sunt prezente
trei persoane: Tatal, Fiul si Duhul Sfant, toate participand la mantuirea
omului. Raza de lumina dumnezeiasca ajunge pana spre capul Pruncului Hristos.
Pe la mijlocul ei, raza formeaza o stea.
In partea de sus, in dreapta compozitiei,
in afara pesterii, un inger vesteste Nasterea Domnului unuia sau mai multor
pastori. In partea opusa a compozitiei sunt mai multi ingeri, iar sub ei, trei
magi, venind calare, aducand daruri. Magii nu au aceeasi varsta. Unul este
tanar, altul matur si un altul batran, ceea ce ne descopera ca mesajul adus de
Hristos se adreseaza intregii omenirii.
In al doilea registru este reprezentata
Maica Domnului, stand pe o hlamida purpurie, culoarea imperiala bizantina,
simbol al faptului ca este „Imparateasa ingerilor“. Mama isi priveste pruncul,
iar prezenta sa arata ca Hristos nu a avut un trup aparent, ci unul real. Acest
registru nu este pur uman, caci este reprezentat si pruncul. Pruncul Hristos nu
este infasat in scutece, ci invelit in giulgiu si asezat intr-o racla din
piatra, elemente care anticipeaza moartea Domnului de mai tarziu.
